Nu am inspiraţie.
duminică, 31 iulie 2011
miercuri, 27 iulie 2011
La mulţi ani, Gabriella!
Noah aşe... ai îmbătrânit tuuuuuu!!!! Dar oricum rămâi o persoană extraordinară, amuzantă, frumoasă şi un prieten adevărat!
Nu de alta, da noi ne-am împrietenit pe tren, ca altfeeeeel... :)):))
La mulţi ani şi la cât mai multe zâmbete scumpa mea! Să ai parte de toată fericirea posibilă, de mult noroc, bani, băutura, cafele :))
Să visezi frumos în fiecare noapte şi să te trezeşti în fiecare dimineaţă cu zâmbetul pe buze!
Te iubesc! :*
Şi uite ce tort frumos am găsit pentru tine ;;)
la tăţi nii greu
eu sunt partea necunoscută a blogului. sunt partea care preferă sa cugete în tăcere, pentru că da, să scrii înseamnă să dezvălui în exces. mereu am preferat să fiu "aia misterioasă". partea proastă? n-am prea reuşit. merg des pe ideea "why are you trying so hard to fit in when you were born to stand out?". merg pe multe idei, merg pe multe prejudecăţi, multe stereotipuri. de ce? pentru că ăştia suntem. credem în ideile celorlalţi. suntem parveniţii care sunt prea speriaţi să-şi formeze o ideologie proprie şi băgăm scuza că ne convine ce-a zis celălalt. suntem prea plictisiţi si plictisitori. măcar singurul lucru care ne-a rămas este că suntem. înca suntem ceva. tu ce eşti?
PS eu sunt al doilea writer în blog. apar cam rar, dar mai apar..
PS eu sunt al doilea writer în blog. apar cam rar, dar mai apar..
marți, 26 iulie 2011
Pentru Anonim.
Scriu acest post în legătură cu un comentariu care l-am primit recent, la postarea anterioară, adică aceasta şi este vorba despre următorul:
Anonim spunea...
I hope you die :*
26 iulie 2011, 00:50
Şi acum... când am citit acest comentariu, am fost puţin şocată, dar apoi am stat şi am cugetat şi mi-am amintit de un alt post care l-am scris cu ceva timp în urmă, şi anume acesta.
Îmi place mult faptul că deşi persoana respectivă mă invidiază/urăşte atât de tare încât să îşi dorească să mor, totuşi îmi citeşte blogul. Asta mi-a plăcut.
Totuşi, ce nu înţeleg eu, e că de ce nu a avut curajul să îşi publice numele. Dacă tot nu mă place, ce contează dacă ştiu cine e? Nu e o persoană pe care să n-o cunosc, asta e sigur, deoarece e de la mine din oraş (care este suficient de minuscul încât să cunoşti aproape pe toată lumea).
Şi... dragă Anonim, ca să îţi dau încă un motiv să fierbi în acest suc al invidiei, azi am primit rezultatul de la testul Cambridge şi a fost şi unul pozitiv. Sper că data viitoare când vei veni cu astfel de urări, să ai curajul şi bunul simţ să te semnezi.
A, da... şi ti-am şi răspuns la comentariu.
Cu sinceritate,
BT
joi, 21 iulie 2011
vineri, 15 iulie 2011
joi, 14 iulie 2011
Asentiment.
Auzi clopote ţipând deasupra ta,
Iar pământul proaspăt miroase a plastic.
Te trezeşti în vis zburând peste toamne,
Încercând să găseşti zile cu patos.
Dar calendarul ţi-a luat-o razna…
Ascunde-ţi nemângâierea.
Mă domini!
… Iar scriu iubire! Iartă… citeşte: disperare!
"Am scris iubire? Iartă… citeşte: adorare…
Sus pân' la tine, unde râvneşte al meu dor,
Cuvântul e omidă când eu îl vreau condor,
Să spintec vremi, spaţii cu geniul în gheare…
Stă necurmat în poarta-ţi, cu ochiul la ospete,
Şi-ţi cere milă Timpul, hainul cerşetor;
Tu zilnic zvârli fărâme din marea-ţi frumuseţe…
Nu-s rege, nu am aur să-mprăştii, nici onoruri;
Atât: eternitatea mi-e singura unealtă
Să nemuresc în spirit icoana ta înaltă,
Sub ea să-ngheţe vecii cu cardul lor de zboruri,
Să-nmărmurească lumea de o iubire, care…
… Iar scriu iubire! Iartă… citeşte: disperare!”
Vasile Voiculescu – Sonetul CCXX ("Ultimele sonetele închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară")
duminică, 10 iulie 2011
La mulţi ani, Cătă!
Mă... ăsta tu care mă stresezi încontinuu! La multi ani şi la cât mai multe zâmbete!!!
Să îţi fie viaţa plină de fete frumoase, premii pentru cel mai bun actor, bani, noroc, iubire, fericire, sănătate, iepuraşi, căţeluşi şi tot ceea ce doreşte sufleţelul tău!
Eşti un prieten extraordinar, mulţumesc că reuşeşti mereu să mă scoţi din starea generală de monotonie.
Şiiii... oricât te-ai strădui şi oricât m-ai enerva, oricum ţin la tine! Şi NU te las în pace! Şi stau lângă tine pe autocar! şi te trezesc cu juma de ora mai devreme! Şi te sun de 15 ori când întârzii 5 minute la colţ! Şi desenez cu tine tâmpenii pe geamurile maşinilor şi ne plimbăm cu 2 litri de suc după noi!
La mulţi ani, Doru!
Uite măi că nu mai ai voie să cânţi "am doar 18 aaaani" :)) glumesc... doar nu vrei sa cânt singură...
La cât mai multe zâmbete dragule!
Să ai parte de toată fericirea uman posibilă pentru că meriţi.
Şi mulţumesc:
-pentru că vorbeşti cu mine şi mă calmezi când plâng la 3 noaptea
-fiindcă mă enervezi că niciodată nu te înţeleg când vorbim la tel
-pentru că mă susţii în planurile mele diabolice
-pentru că mă ierţi când vreau să te muşc
-pentru că ai grijă de mine în situaţii extreme
-pentru că îmi dai cele mai grozave melodii
-pentru că dansezi cu mine
-pentru că îmi împrumuţi cărţile tale
-pentru că eşti tu
-şi pentru că eşti cel mai bun prieten al meu!
Astaaaa plus urarea seacă de la telefon... care sper că a devenit mai ne-seacă.
Te iubesc! mult! Şiiii... iniţial vroiam să pun o poză cu o şampanie, dar mă gândesc că e mai potrivită asta! :X
sâmbătă, 9 iulie 2011
marți, 5 iulie 2011
La mulţi ani, Melissa!
Tu fiinţă mică şi extraordinară pe care o iubesc din tot sufleţelul meu! Tu eşti aia cu care râd într-una şi pe care pot s-o enervez că oricum mă iubeşti!
Pot să îţi trimit mesaje la 3 noapte şi să te sun când sunt revoltată!
Aşa că pentru asta îţi urez cel mai sincer şi călduros "La mulţi ani!!!"
Să îţi fie viaţa toată un zâmbet şi plină de porci zburători, ploaie şi sticle căţărătoare. Duşuri cu poveşti, frappe-uri cu apă minerală, ghiveciuri dubioase de legume, caş cu roşie şi ptită picurată!
Te iubesc draguţică dulcică şi amuzantă ;x
Şi era să uit! Plină de Jeepers Creepers! ( nu m-am putut abţine :"> )
Poftim un purcelus de ziua ta:
luni, 4 iulie 2011
Zâmbet.
Îmi promisesem cândva să nu fiu falsă. Să fiu sinceră şi corectă. Să mă străduiesc ca tot ce fac, să fie bun.
Dar... cu atâta falsitate arunc zâmbete în jur, încât am uitat să mai zic "să ai o zi frumoasă şi plină de zâmbete." Fiindcă eu zâmbeam sincer. Singurul lucru care puteam să îl împart cu lumea întreagă fără să trebuiască să renunţ la el.
Şi sunt falsă! Fiindcă nu-s puternică! Şi sunt singură! Fiindcă tot cei în jurul meu mă afectează şi mă doare! Fiindcă nimeni nu mi-a dăruit un zâmbet de nici nu ştiu când! Dar zâmbesc oricum...
sâmbătă, 2 iulie 2011
Oare?
Te-am regăsit, cum o fac de fiecare dată când mă întorc.
Îmi era atât de dor să îţi simt bătaia inimii. Deşi nu erai acolo, îţi auzeam perfect glasul, iar locul acela este singura ta amintire care mai dăinuie. În rest nu exişti, eşti doar o fantomă printre amintiri, care prinzi contur doar când sunt acolo... acolo unde mi-e sufletul.
Şi e atât de linişte, iar vântul poartă fărâme ale iubirii noastre. Acolo eşti, mereu, acolo suntem şi acolo vom fi în fiecare viaţă. Fiindcă noi ne-am iubit fără să ştim ce e aceea iubire.
Oare tu... ce simţi când te întorci? Îţi tresare sufletul, îmi simţi gustul buzelor când bei apă? Nu îţi simţi picioarele grele când păşeşti pe drumurile care noi le-am străbătut de atâtea ori, suflet lângă suflet, zâmbet lângă zâmbet?
Oare cum am reacţiona dacă ne-am ciocni unul de altul, într-o zi ploioasă de noiembrie, departe de pulsul iubirii noastre?
Oare... când ne vor aparţine sufletele iar în întregime?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)