22 martie.

Hmmm... să privim în ansamblu.

Acum 4 ani, în 22 martie a început cu adevărat viața.

Și uite-mă aici, după 4 ani de zile, la 19 ani, după ce am trăit atâtea experiențe uluitoare, gândindu-mă tot la 22 martie.

Oricâte amintiri ar fi, oricâte zâmbete, oricâte lacrimi, oricâte șanse, 22 martie este începutul, iar începuturile nu se uită niciodată.

Și dacă anul trecut, tot în această dată ziceam că mi-aș da 15 ani din viață să se repete perioada aceea, mă aflu aici mai înțeleaptă cun un an (sper), realizând că lucrurile frumoase nu trebuie să se repete. Trebuie doar să ni le amintim, să rămână acolo întipărite în suflet, continuând să trăiască prin noile experiențe pe care le acumulăm.

Ce să zic? Un pahar mare de apă cu lămâie în cinstea fiecărui început!

Și fiindcă nu poate fi 22 martie fără tine, Criss, trebuie să spun că, în acești ani, această dată, a fost singura care nu ne-a lăsat să ne rupem complet una de alta! :) Așa că, pentru tine, pentru noi, ”La cât mai multe zâmbete”, de 22 martie!