NU îmi plac schimbările!

Azi am fost să îmi schimb buletinul. Pe lângă faptul că a trebuit să plătesc 26 de lei pentru treaba asta (ceea ce mi s-a părut EXTREM de mult) și am făcut 3928 de drumuri... a trebuit să le dau buletinul vechi, să fie distrus. Și adevărul este că... urăsc schimbările. Urăsc să arunc lucruri. Și... mi-a fost foarte greu să mă despart de vechiul buletin.
De când mă știu eu am fost așa. Nu am suportat să arunc ceva, oricât de vechi sau nefolositor ar fi fost. Am fost șocată aproape un an după ce ai mei m-au mutat în altă cameră. Acum, am făcut modificări în curte și mă simt ciudat de câte ori intru pe poartă. Parcă nu sunt la mine acasă.
Iar acest aspect nu ține doar de lucruri sau mediul înconjurător, ci și de persoane. Mă obișnuisem atât de mult cu colegii in 1-8, încât și acum, uneori (recunosc, destul de rar) mi se întâmplă să mi se pară ciudați colegii care îi am de 3 ani jumate...
Sau prieteni cu care am pierdut legătura... mi se pare ceva în neregulă să trec pe lângă ei și doar să îi salut. Sau persoane necunoscute care mi-au devenit prieteni de ceva timp (și mai mult de un an)... nu mă simt mereu în largul meu cu ei.
Nu știu cât am fost de explicită, dar un lucru e cert: NU îmi plac schimbările!
și în același timp sunt dependentă de tot ce mă înconjoară și e al meu...


poza

Leapșă cadou.

Am primit de la Iustinel această leapșă (cadou de ziua mea :) ). Acuuuum, să vedem.

Cel mai de preț lucru: Agenda mea.
Când sunt supărată: Compun
Cand vreau să mă relaxez: Citesc
Locul unde aș trăi: La mine la țară.
Cel mai fericiă am fost: Habar nu am... găsesc fericirea în orice lucru mărunt.
Nu spun nu propunerii : hmm... habar n-am
Ma feresc de : oamenii care nu îi plac.
Am emoții: înaintea fiecărui spectacol!
Regret că: Nu cred că regret nimic.
Nu aș renunța niciodată la : mine.
Cei mai buni prieteni : sunt ăia care la 3 dimineața stau și îți ascultă problemele.
Mă enervez când : văd proști care se cred deștepți.
O zi perfectă : o zi în care stau cu prietenii, citesc, văd un film și dorm cât de mult vreau.
Ce te motivează să scrii pe blog? : Vorbesc prea mult...
Cum reacționezi la comentarile negative? : Depinde de comentarii.
Cum te-a schimbat pe tine blogul ? : Hmmm... m-a învățat să scriu ce gândesc.
Sau alte persone care le-ai cunoscut in blogosferă? Din păcate am interacționat cu prea puțină lume din blogosferă.
Cine te-a influențat să faci blogul ? L-am făcut împreună cu o prietenă. A fost mai mult o decizie de moment.
Placi pe cineva ? Eu plac cam pe toată lumea :))
Vrei să dai această leaspșă-chestionar și altcuiva ? la CLM și la Julie.

Adevărat?

Prea mult adevăr zace în această poză.

La mulți ani, BT! :)

Am ajuns la 19 ani. Am îmbătrânit! :)) Și... sunt mulțumită de mine. Cum am evoluat până acum. Sper să continui tot așa.
Am primit peste 100 de mesaje cu ”la mulți ani”.
Am primit o grămadă de cadouri.
Și am fost alături de cei dragi.
Și Dumnezeu n-a uitat de mine nici anul acesta și mi-a dăruit câțiva fulgi de nea. :)

Adevărul e că... unele urări m-au făcut să mă gândesc că nu am ”trecut” degeaba pe aici.

Șiiii... mai jos veți găsi unele dintre cele mai drăguțe mesaje de LMA. :)

”Câte un "LA MULȚI ANI!" pt. fiecare moment în care m-ai facut să râd ..... sau să mă piș pe mine de râs :-S:)))..Să rămâi tot așa.. deci să mai râd încă de 674523764587345387547365 de ori alături de tine [ abia aștept...:>]

Te :X”

”ești născută în noiembrie, săraca de tine! :)))

a da, și LA MUULȚI ANI ! >:D<”

”la mulți ani ceiuț!! ;))”

”Îs lângă tine dar totuuuuși. LA MULȚI AAAAAANI!!!! :* >:d< pam pam”

”La mulți ani scumpoooo :*:* să trăiești mult și bine, să rămâi la fel de drăguță, plină de energie și optimism ca acum! :*”

Și mai am un prieten care mi-a urat ”silicoane cât mai mari!” :))

Și în legătură cu cadourile, am primit o mașină de scris, muuuulte sticle (:-”), o pușculiță, un iepure ROZ de pluș, o poză înrămată, o cutie de dulciuri, flori, o cană, mulți pupici și multe îmbrățișări. Și un gabarit depășit de la Cătă, care a sosit abia azi. Mulțumeeeesc!

Și tortul a fost de ciocolată și vișine =p~

Dragă Assentiment,

M-am tot gândit să vă spun odată și-odată ce părere am eu despre voi și am decis că aceasta este cea mai bună ocazie. Adevărul este că m-am gândit mult timp ce și cum o să vă spun, dar am așternut totul pe hârtie abia azi, în ora de fizică, ceea ce nu i-a prea convenit lui Fărcaș. :))
Știu că nu ne înțelegem mereu, că ne certăm pentru că fumați în cameră, că sunt chiloți pe masă, că nu găsim recuzita în timpul spectacolului, ne mai dăm în cap, dar... toate trec și ne trezim iar împreună la repetiții râzând și fiind NOI.
Și știu că și eu vă stresez de multe ori, că va cert, că dau ordine, că sunt agitată, dar sper că mă iertați de fiecare dată.
Mai am un an de petrecut alături de voi și știți deja că am plâns bine de câteva ori din acest motiv.
Scuze dacă nu am fost coerentă de când tot bat aici din gură, dar nici nu prea pot fi... sunt prea multe de spus.
Dar ca să scurtez: sunteți niște oameni extraordinari! Poate cei mai extraordinari din câți cunosc! Vă IUBESC și vreau să vă mulțumesc pentru:
-toată distracția
-toate nopțile nedormite
-toate repetițiile
-toate spectacolele
-toate ieșirile
-toate spectacolele reușite și mai puțin reușite
-toate aplauzele
-toți pupicii și toate îmbrățișările.

După cum spuneam... VĂ IUBESC!

Dezamăgire.

Sunt mai mult decât dezamăgită...

Filosofie.

De anul acesta, s-a introdus o nouă materie, căreia i se spune FILOSOFIE.
Această materie m-a atras din prima oră, nu știu sigur dacă din cauza subiectelor discutate sau pur și simplu a modului în care profesoara abordează aceste subiecte.
Adevărul este că de mult nu mi-a fost (la școală) solicitat creierul într-un mod care să îmi placă și mi se pare util.
Se pun probleme, se discută, se dezbate, dar nu se ajunge la o concluzie. Cam asta este ideea filosofiei. Orice părere este acceptată dacă vine cu argumente. Și ce mai argumente! Și ce subiecte!
Nu mă atrage pe mine în mod deosebit părerea diferiților filosofi, cât temele abordate. Mă fac să mă gândesc la Paulo Coelho (dintr-un motiv sau altul :-” )
Păcat totuși că avem doar o oră pe săptămână. Părerea mea este că cel puțin două ar fi benefice.
Azi am discutat despre moralitate.


Ce credeți voi că este moralitatea?

Galbenă gutuie.

Dragoste.

Adevărul e că niciodată nu te vindeci în totalitate de dragoste. Oricât timp ar trece, o fărâmă tot rămâne lipită de sufletul tău, amintindu-ți că a fost cândva acolo... Să nu cumva să o uiți.



poza

Ce am realizat eu în viața asta?

Pur și simplu cred că trebuie să iei într-o zi o pauză de la viața ta agitată și să stai să te gândești ”Ce am realizat eu în viața asta?”. Nu câți iubiți/iubite ai avut, nu câte iphone-uri ți-au cumpărat părinții, nu câte note ai luat pe pile, ci rezultate tale, succesele tale, meritele tale, munca ta, care nu a depins de nimeni.
Eu... eu am luat Cambridge-ul. Am luat permisul. Am iubit. Am ajutat pe cineva să își aducă aminte cum e să trăiască. Am dăruit zâmbete. Am ajuns în al 4-lea an de mate-info. Am debutat cu proza mea într-o revistă. Nu am cerut bani de cheltuială de la ai mei de vre-un an jumate...
Și probabil mai sunt, dar sunt suficiente acestea pe moment.
Deci... ce ai realizat tu în viața asta?

Pentru mine.

Mă gândesc că de atâtea ori mi-e dor de mine, fiindcă nu am timp nici să respir cum trebuie, nici să citesc, nici să îmi fac manichiura de două ori pe săptămână.
Nu vreau să mă plâng, fiindcă măcar așa nu mă plictisesc, dar mi-ar plăcea din când în când să am două ore doar pentru mine.

poza

M-ai scris.

Până și timpul se așezase umil la picioarele sărutului nostru, așteptând o respirație cât de mică prin care să se strecoare. Să nu uităm că e, să nu uite că suntem.
Îmi îmbrățișai genunchii, iar eu m-am așternut peste tâmplele tale. Ți-am mângâiat visele și dorințele până mi s-au înăsprit palmele, dar tot n-a fost de-ajuns.
Afară, oamenii plimbau copaci, în timp ce îți povesteam cum m-am certat cu un ”te iubesc” ce se cazase sub patul meu.
Am uitat să ne scoatem din buzunar razele de soare așa că...
M-ai scris într-o carte și acolo am rămas până azi.

poza

:)

Vreau să-ți duc zâmbetul cu mine acasă...

La mulți ani, Julie!

Azi, cea mai dragă prietenă a mea de pe blogspot a împlinit frumoasa vârstă de 18 ani.
La mulți ani și la cât mai multe zâmbete! Să ai parte în viață doar de fericire, iubire, noroc, sănătate, prieteni, iubiri, inspirație și sper ca absolut toate dorințele tale să devină realitate.
Mult succes și ne vedem la anu la facultate! :*