Suferi de rău de ea. Faringele şi esofagul îţi ard, iar sângele care-ţi pompează prin vene este atât de rece încât îţi este palid până şi ţesutul neted de tip cardiac. Plasma alunecă leneşă oprindu-se o dată la 24 de bătăi de inimă. Nu-i pasă că tu te prăbuşeşti printre vise şi promisiuni.
Simţi moleculele de aer cum se izbesc de pereţii canelelor tale respiratorii şi ţi-ai dori să poţi respira apă, să simţi cum îţi dansează ciclostonii prin plămâni.
Globulele albe au început un război civil cu hematiile. Le-au luat prizoniere şi negociază cu inima pentru eliberarea lor. Dar ea nu are chef de negocieri.
Se chinuie să îşi menţină ritmul încetinit de durerea care a cuprins-o. Se opreşte din când în când să îşi tragă sufletul, apoi continuă cu şi mai multă hotărâre. Nu vrea să te abandoneze, nu vrea să renunţe, pentru că e responsabilă pentru moartea ta sufletească. Nu o judeca... iart-o... uită!
frumos!
RăspundețiȘtergere