Dragă Moş Craciun,

Salut! Nu ţi-am mai scris de mult fiindcă... m-am gândit de multe ori că nu am nevoie de nimic. Dar tu ai fost mereu darnic, şi mi-ai lăsat sub brad ce ai crezut tu că e de cuviinţă şi o să-mi folosească. Mulţumesc pentru cana mov care mi-ai adus-o anul trecut şi pentru toate dulciurile, care până la urmă tot la fratele şi finul meu au ajuns. Dar nu-i nimic, sunt sigură că le-au folosit lor mai mult decât mie. Dar... dat fiind faptul că nu ţi-am cerut nimic de mult, anul acesta vin cu o listă lungăăă, care îţi va lua ceva timp să o citeşti şi sper că vei scoate toate aceste cadouri din sacul tău magic şi mă vei face fericită. A, da... eu nu-ţi voi lăsa nimic sub brad, fiindcă bradul o să fie afară şi cel mai probabil o să umble pisica pe acolo. Daaar, uşa de la bucătărie e deschisă. Intri tu şi te serveşti cu ce-ţi pofeşte inima. Sincer te sfătuiesc să te uiţi în frigider şi să iei o bucată mare de tort. Sunt sigura că o să-ţi placă.
Acum, urmează lista cu dorinţe.

La Alex, să-i duci o căciulă, să nu-i îngheţe părul, o tableta grafică şi chestii d-alea performante de făcut muzică.
La Costelia i-ar trebui ceva mai multă memorie. Pentru cap, nu pentru calculator. Să poate să înveţe alea 3 cărţi... şi poate ceva filme indiene. DVD-uri originale.
Pentru Cristina... adu-i mai multe mesaje la abonament... să nu mai facă aşa mare cost. Şi mai mulţi pistruuuuui ;X
La Doru... cred că îi ajunge o damigeană de bere. Şi note mari la bac!
La Lucian adu-i noroc, să câştige 430098943 de lei la pariuri.
Pentru Ramona... comenzi cât mai multe la produse. Şi un prieten drăguţ care să nu o sâcâie.
La Răzvan... i-ai adus-o deja pe Bianca, deci nu mai are nevoie de alt cadou. Eventual un gel de duş cu miros de scorţişoară şi portocale. :*
Sub brad la Florin, pune puţintică răbdare. Şi un Conquiztador!
La Melissa ai putea să îi pui sub brad nişte vopsea galbenă ca să îşi facă iar camera, să o poată umple cu alte desene frumoase. Şi ar mai fi frumos să-i dai o bicicletă. Să exerseze pe când vine iar la mine. Şi o felie de pâine proaspăt picurată.
La SenZz... lasă-i un bax de gume winterfresh, ca să nu mă uite toată viaţa!
Pentru Rrareş... fericire, cât mai multă. Un sac de fericire să îi pui sub brad. Ori la el, ori la Rodi acasă. Dar să scrie pe etichetă, mare şi caligrafic "Pentru Rareş". Deoarece, eu nu am cunoscut un om care să merite mai mult să fie fericit, decât el.
Pentru Simek, lasă un pachet frumos de cărţi de poker.

La Ale, adu-i un teanc de cărţi, scrise de autori ruşi.
La Dănuţa, adu-i un acvariu cu doi peşti piranha. :))
La Roxi, lasă-i-l pe Tudor sub brad, cu aparatu în braţe. Cred ca de altceva nu are nevoie :)) A, da... şi cât mai multe poze frumoase!
La George, pune-i sub brad... câţi băieţi dotaţi doreşte sufleţelul ei! :* şi ceva pastile pentru taicăso!
La Filip... aici trebuie gândit puţin... nu ştiu ce ai putea să îi laşi sub brad, dar fă în aşa fel încât să petreacă Crăciunul cu Claudia. Să fie fericit!
La Raluca... adu-i un băiat frumos, cu ochii negri!
La Hyperion să îi aduci cât mai multe weekend-uri libere, în care să meargă acasă!
La Clau... du-i un CD cu ce muzică îi place ei. Să asculte ce vrea în noaptea de Crăciun, fiindcă nu-i plac colindele.
La Ionutzza, adu-i cât mai multe şedinţe foto reuşite!

Iar mie... mie să îmi aduci cât mai multe zâmbete! Nu am nevoie de altceva!
Crăciun fericit!

Cu drag,
Bia

Biserica din sufletul meu.

Când eram mai mică, bunica mă ducea în fiecare duminică la biserică. Biserica ”de pe strada Poștii” îi ziceam, și așa îi zic și până în ziua de azi. Nu erau acolo decât bătrâni și poate 2-3 nepoți care îi însoțeam. Erau bănci masive, de lemn, vopsite în alb și fiecare avea locul său. Și eu aveam, pe o bancă din partea dreaptă, între bunica și vecina de lângă noi.
În fața altarului, era un candelabru mai mic, ce avea lumânări. Când era lumină mai puternică sau la sfârșitul slujbei, unul dintre curatori lua un fier mai lung, cu un fel de capac în vârf și stingea fiecare lumânare pe rând, fără grabă. Parcă era mai mult timp atunci.
Acum băncile masive și albe, au fost înlocuite de băncuțe lăcuite, cu motive florale, care nu au sertărele acelea în față, în care lumea își lăsa cărțile de rugăciuni și cântece bisericești. Iar în fața altarului se află acum un candelabru imens, cu becuri ce au forma aceea lunguiață, ce vor să fie lumânări, dar nu sunt. Acum se apasă pe un buton și sunt stinse. Eu nu mai am locul meu în biserică... am crescut, sunt domnișoară. Nici bunica nu mai are locul ei, deși anii au căzut ușor peste chipul ei rumenit, de femeie de la țară, care toată viața ei nu a făcut decât să muncească. Totuși mi-am păstrat locul, în spatele bisericii, lângă bunica, care mereu mă prinde de mână în timpul slujbei. Nu merg foarte des acolo, dar privind-o, mă gândesc că în curând va trebui sa merg singură. Și atunci nu voi merge deloc. E mult mai multă lume acum. Tineri, bătrâni, copii mici, tineri de vârsta mea. Și lumea se înghesuie în spate. Nu cunosc motivul. Or fi având atât de multe păcate încât le este rușine să îl privească pe preot în ochi? Eu nu pot merge în față. Acolo e o atmosfera mult prea nefamiliară. Și nu pot privi picturile atât de bine.
Biserica ”de pe strada Poștii” e în sufletul meu, alături de bunica. Niciodată nu voi putea să trec pe acolo fără să mă gândesc la ea, și niciodată nu voi putea s-o privesc pe bunica în ochi fără să mă gândesc ca iar a trecut o duminică în care am lăsat-o să meargă singură...

Anunţ!

Deci... blogul a trecut printr-o perioadă mai mult sau mai puţin de repaus, în care s-au făcut modificări. Unele vizibile (sper că vă place noul look :D) şi altele mai puţin vizibile.
M-am hotărât să mă axez pe mai multe tipuri de articole, de aceea, în dreapta, veţi avea "Categorii", care vor fi "Ştiri, Pentru Suflet şi Diverse". Posturile vor apărea ca de obicei pe prima pagină, dar să fie mai uşor în caz că doriţi să căutaţi ceva anume. Încă nu am pus categorii la postările vechi, dar probabil, în timp, se va întâmpla şi asta. :)
Have fun! :*