joi, 24 decembrie 2009

Mai ai timp?


Printre atâtea griji, probleme, afaceri, mai ai timp şi de o îmbrăţişare? Nu? Păi atunci fă-ţi timp!
Aruncă cu zâmbete în stânga şi dreapta şi păstrează te iubesc-urile doar pentru cei care merită cu adevărat.
Plânge pentru tine, dar să ştii doar tu. Plânge împreună cu cineva, dar să ştie doar sufletele voastre.
Admiră totul în ansamblu, dar lasă loc şi pentru detalii.
Fii tu însuţi cu ceilalţi, dar fii altfel cu tine. Aşa vei vedea de ce eşti în stare, fără să provoci suferinţă.
Dacă suferi, nu te răzbuna pe cine vrea să te ajute. Nu te răzbuna. Pur şi simplu gândeşte-te că o clipă de fericire şterge ani de suferinţă. Apoi continuă-ţi viaţa cu suferinţa alături şi cu fericirea în faţă!
Apoi fă-ţi timp de încă o îmbrăţişare.

luni, 21 decembrie 2009

După...

După ce m-ai sfărmat în mii de bucăţele cu tot cu vise, speranţe, sentimente, m-ai adunat şi m-ai ţinut în braţe.

vineri, 18 decembrie 2009

Cum?


Cum poţi să mă înalţi de fiecare dată doar cu vocea ta? Foloseşti cuvinte banale, dar pentru mine parcă ar cânta un arhanghel fraze de iubire... Respir prin tine... inima mea bate de 10 ori mai repede când începi să alergi prin gândurile mele. Cum poţi de fiecare dată să dispari când te vreau mai mult şi să apari după ce am reuşit să mă conving că nu mai am nevoie de tine? Cum a revenit totul la normal atât de repede? Cum reuşesc să te iubesc mai mult după ce am crezut că ai fost doar o adiere trecătoare în vârtejul vieţii mele? Cum poţi trăi ştiind că te iubesc? Cum poţi trăi ştiind că ai nevoia constantă de mine şi că poţi să mă pierzi oricând? Vei putea trăi apoi cu regretul?

P.S. M-am săturat să apari în toate scrierile mele... Ai vrea, dacă te rog frumos... să ieşi din visele mele?!