joi, 28 mai 2009

Ador mirosul unei seri de vară.


Poate că dacă aş sti că nu devin obsedată m-aş gândi mereu la clipele superbe din viaţa mea, care au ajuns la punctul în care să fie un drog pentru mine, să fie "propria mea marcă de heroină". Totuşi am intrat în sevraj, aşa că am renunţat la ele, dar nu pentru mult timp. Acel miros plăcut, acel miros ce nu se poate asemăna cu nici un altul, acel miros pe care parfumurile ieftine nu îl pot reproduce: mirosul unei seri de vară, a ajuns pe furiş la mine, fără să vreau, fără să îmi dau seama. Cum miroase o seară de vară? Miroase a amintiri, a fluturi, a săruturi furate, a zâmbete pe furiş, a prietenie, a lacrimi.
O seară de vară miroase a cuvinte nerostite, a gânduri citite. Îmi umple sufletul cu acea aromă îmbietoare, care mă face să plâng şi în acelaşi timp să zâmbesc. E mirosul sufletului meu ce dansează sub picături de ploaie.
Ador mirosul unei seri de vară!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu